În 1979 Traian Băsescu se înscrie în PCR, dosarul său este distrus ,,ca urmare a dobândirii de către titular a calităţii de membru’’, fără să fie microfilmat, se arată în acţiunea de constatare a CNSAS. În 1988, Băsescu revine în ţară şi hotărăşte să reia legătura cu organele securităţii, sesizându-le acestora mai multe aspecte de interes operativ, în baza unei instruiri prealabile, fiind folosit ca persoană din baza de sprijin cu nume conspirativ.

În dosarul lui Traian Băsescu se regăsesc trei documente, dintre care două furnizate de către SRI şi MApN, care arată că fostul preşedinte este aceeaşi persoană cu sursa Securităţii.

Fila 118 din volumul 5 al Registrului inventor arhivă al fondului de reţea, păstrat la Constanţa, este un document pus la dispoziţie CNSAS de către SRI, iar filele 64v şi 65 din Registrul jurnal al unei reţele informative din Mangalia au fost puse la dispoziţie de către Direcţia de Siguranţă Militară a MapN. Un alt document este cadrul de semnalare a dosarului (…) de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul reţea păstrat la Constanţa, predat CNSAS la 8 aprilie 2019.

,,Subliniem ca identitatea dintre sursa (…) si dl. (…) rezultă din faptul că numărul dosarului personal (…) din perioada colaborării cu organele de contrainformaţii militare (…) se regăseşte şi pe notele informative olografe ale sursei (…) documente pe care le considerăm relevante în stabilirea calităţii de colaborator a acestuia’’, spune CNSAS în documentele înaintate către instanţă.

Totodată, se arată în documentele menţionate că inclusiv numele ofiţerului de legătură din perioada colaborării cu organele de contrainformaţii militare se regăseşte în două surse diferite.

,,Numele este consemnat atât în Registrul jurnal pentru reţeaua informativă (…) Mangalia, în dreptul dlui. (…), cât şi pe notele informative ale sursei”.

Pentru fostul preşedinte, colaborarea cu Securitatea a însemnat furnizarea de informaţii prin care se denunţau activităţi contrare regimului totalitar comunist, precum intenţa de a părăsi ţara şi relaţiile cu cetăţeni străini. Informaţiile din notele datate în 05.05.1975 arată că astfel se îngrădeau dreptul la viaţă privată şi dreptul la liberă circulaţie, ambele fiind prevăzute în Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.

Informaţiile furnizate de către acesta au în vedere legăturile stabilite de un coleg de facultate al acestuia cu cetăţeni străini, activitate îngrădită de către statul comunist, reprezentând un act ostil regimului totalitar, precum şi intenţia unei alte persoane de a pleca în străinătate, atitudine extrem de gravă din perspectiva aceluiaşi regim comunist.

În nota de constatare, CNSAS arată că furnizarea de informaţii a fost realizată în mod conştient şi că cele transmise au determinat măsuri concrete dispuse de către Securitate asupra persoanelor vizate. Într-una din notele sale, Traian Băsescu propune avizarea negativă a unei eventuale desemnări ca ofiţer pe navele româneşti ce pleacă în străinătate a unei persoane denunţate.

,,Se deţine material informativ furnizat de colaboratorul (…) din care rezultă că (…) ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate (…) să rămână acolo. Având în cedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ”, se arată documentul înaintat Curţii de Apel de către CNSAS.

Totodată, documentele mai arată că persoana avizată negativ în 1975 a continuat să fie supravegheată de către sursă timp îndelungat, iar în 1977, a fost, totuşi, avizată pozitiv de către acesta.

Pe 29 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat la Secţia Contencios Administrativ Fiscal dosarul deschis la sesizarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care cere stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu.