“Sper ca aceasta să ofere un imbold multor altor social-democraţi din Europa”, a fost reacţia lui Timmermans la aflarea rezultatului exit-pollului.

″Îmi dau seama că peste tot în Europa se simte nevoia unei alte Europe, a unei Europe care să lupte mai mult împotriva schimbărilor climatice”.“O Europă care înţelege că trebuie să colaborăm mai mult împreună la nivel social, că marile companii trebuie să plătească mai multe impozite. Sunt subiecte pentru care acţionează social-democraţia”, a comentat Timmermans pentru televiziunea publică NOS.

Din cele 26 de locuri alocate Olandei în Parlamentul European, laburiştii ar urma să ocupe 5, conform primelor estimări Ipsos date publicităţii de NOS.

Laburiştii olandezi au reuşit să răstoarne predicţiile, clasându-se înaintea liberalilor şi a populiştilor, a căror victorie era anunţată de sondaje şi analize. Înaintea scrutinului, Partidul Laburist era creditat în sondaje cu obţinerea locului al treilea. Totodată, partidul candidatului social-democrat la funcţia de preşedinte al COM şi-a dublat rezultatul la acest scrutin, comparativ cu cel obţinut în 2014.

Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte s-a clasat pe locul al doilea, cu 15% din voturi, urmând să obţină 4 mandate.

Tânărul partid naţionalist Forumul pentru Democraţie al lui Thierry Baudet a obţinut 11% din voturi şi 3 mandate.

Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders, un eurosceptic cunoscut mai ales pentru campania sa împotriva islamului, a obţinut 4%, cel mai slab rezultat din ultimii zece ani.

Participarea la vot a fost de 37%, în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de acum cinci ani.

Marja de eroare a sondajului Ipsos, realizat la ieşirea din secţiile de votare, este de 2%.

Rezultatele oficiale vor fi comunicate duminică seara, după încheierea scrutinului europarlamentar în toate cele 28 de state membre, la care peste 400 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze pentru alegerea a 751 de deputaţi.

Rezultatul alegerilor din Olanda constituie un prim test al apelului partidelor eurosceptice din statele membre care participă la scrutinul europarlamentar. Scorul scăzut obţinut de acestea ar putea aduce o oarecare uşurare partidelor pro-europene.

Reuters notează că este de aşteptat ca formaţiunile politice de extremă dreaptă să îşi mărească prezenţa în Parlamentul European, cotă care nu ar urma totuşi să depăşească un procent de 20%.

În Franţa, partidul naţionalist al politicienei Marine Le Pen conduce în sondajele de opinie, cu un uşor avans faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit unui sondaj publicat joi de ziarul Les Echos.

În Germania, partidul creştin-democrat al Angelei Merkel este creditat cu obţinerea celui mai bun scor, fiind estimat că formaţiunea politică anti-imigraţie Alternativa pentru Germania ar obţine 12%, ceea ce ar situa-o pe locul al patrulea.

În Italia este de aşteptat ca partidul de extremă dreaptă Liga al ministrului de interne Matteo Salvini să obţină cele mai multe voturi.

Olanda şi Marea Britanie sunt primele ţări care au votat, joi, în alegerile europarlamentare organizate în statele din Uniunea Europeană în perioada 23-26 mai. Vineri este rândul cetăţenilor europeni din Irlanda şi Cehia să voteze. Majoritatea statelor membre au decis organizarea alegerilor europarlamentare duminică.

Sursa: Agerpres