Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Tanczos Barna a venit cu explicații, luni, după ce mass-media românească a aflat din presa maghiară faptul că acesta a semnat o scrisoare de protest față de strategia forestieră planificată a Uniunii Europene.

Informația a fost prezentată inițial de către publicația maghiară Magyar Nemzet, unde Tanczos Barna a declarat că nu este de acord cu strategia Comisiei Europene, deoarece ”sistemul de gospodărire a pădurilor din România este bine reglementat”.

Tánczos a subliniat faptul că statele membre UE care protestează față de acest plan regretă dezechilibrul din propunerea Comisiei Europene în ceea ce privește gestionarea diversificată a pădurilor pe termen lung.

Conform publicației maghiare, 11 miniștri europeni, printre care se află și România și Ungaria, critică strategia forestieră planificată a UE, într-o scrisoare adresată lui Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Acordul Verde European.

Ministrul Barna susține că protestul a fost față de un ”draft” al Comisiei

Ulterior, într-o conferință de presă organizată la sediul Ministerului Mediului, Barna a declarat că, de fapt, această scrisoare de protest a fost față de un ”draft”, adică o variantă neoficială a Strategiei Forestiere Europene, care ”a circulat” între statele membre UE.

Astfel, Austria ar fi pus la punct o scrisoare deschisă, agreată de alte 11 ţări, între care şi România, în care se solicita o dezbatere punctuală pe noul document oficial.

Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată de Comisie, o variantă draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentată statelor membre. Un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetăţenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al Comisiei. Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii şi prezentarea atât spre informarea Parlamentului, cât şi a comitetului regiunilor şi al Comitetul economic şi social, documentul a circulat pe căi neoficiale către statele membre.

Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România. Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine (marţi, 20 iulie, n.r.) o întâlnire bilaterală cu domnul comisar.

Vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, protecţia biodiversităţii, infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât aceasta să aducă beneficii în primul rând mediului şi în al doilea rând statelor care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei”, a declarat ministrul Tanczos Barna.

Planul climatic prezentat de Comisia Europeană este ″inacceptabil″⁣ pentru Ungaria în forma actuală

 

Pachetul de măsuri propus recent de Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE este pentru Ungaria ″inacceptabil în forma sa actuală″⁣, a declarat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, relatează agenţia MTI, potrivit Agerpres.

Acest plan va face ca mai degrabă populaţia şi nu poluatorii să suporte costurile combaterii schimbărilor climatice, plus că va ″distruge″⁣ rezultatele politicii guvernului de la Budapesta de diminuare a preţului pentru utilităţi plătit de persoanele fizice, a explicat Gulyas.

Ungaria este pregătită să susţină un plan mai ambiţios de combatere a schimbărilor climatice, a mai spus acesta, remarcând însă că deocamdată majoritatea statelor UE nici măcar nu-şi onorează angajamentele deja asumate la acest capitol.

Planul Comisiei Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

 

Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o iniţiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei, a precizat Executivul comunitar.

Documentul este însoţit de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.

Totodată, Strategia stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din UE şi pentru consolidarea protejării, refacerii şi rezilienţei lor. Acţiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătăţirea absorbanţilor şi a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.

În plus, promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă şi biodiversitate, reliefează necesitatea menţinerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile şi încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă.

De asemenea, strategia prevede elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor şi administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menţinerea intactă a unor părţi ale pădurilor. Noua politică agricolă comună (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcţionat pentru silvicultori şi pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Noua structură de guvernanţă pentru păduri va crea un spaţiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii şi administratorii de păduri, industria, mediul academic şi societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE şi să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generaţiile viitoare.

Nu în cele din urmă, documentul anunţă o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea şi colectarea de date în domeniul forestier în UE.