Angela Merkel a sustinut sambata o conferinta de presa la Munchen, in cadrul careia a declarat ca situatia din Ucraina nu va fi rezolvata prin mijloace militare.

Cancelarul german a spus ca vrea sa obtina pacea in Europa cu Rusia si nu impotriva ei.

Merkel a recunoscut, totusi, ca nu este clar daca discutiile purtate de ea si presedintele francez Francois Hollande, vineri, la Moscova, cu Vladimir Putin, vor duce la o solutie pasnica, relateaza The Guardian.

”Dupa discutiile avute ieri la Moscova pe care eu si presedintele francez le-am avut, nu este sigur ca vor functiona. Dar, in opinia mea si a presedintelui francez, merita incercat. Suntem datori fata de persoanele afectate din Ucraina, cel puțin”
, a spus Merkel.

De asemenea, ea a afirmat ca trimiterea de arme in Ucraina nu ar ajuta. “Inteleg dezbaterea, insa cred ca si trimiterea de si mai multe arme in Ucraina nu ar duce la progresul de care are nevoie Ucraina. Ma indoiesc”, a spus ea.

La randul sau, Hollande, care nu a participat la conferinta din Munchen, a declarat ca aceasta initiativa este printre ultimele eforturi de a aduce pacea in estul Ucrainei.

“Cred ca este una dintre ultimele ocazii, de aceea am luat aceasta initiativa…Daca nu reusim sa gasim nu doar un compromis ci un acord de pace durabil, stim foarte bine ce fel de scenariu va fi. Are un nume, se cheama razboi”, a spus Hollande reporterilor, in orasul Tulle.

Merkel, Hollande si Putin, 5 ore de discutii la Moscova

Intalnirea tripartita a avut loc la Kremlin si s-a incheiat fara declaratii oficiale din partea liderilor occidentali. Nici Putin nu a fost mai generos in detalii cu privire la continutul planului. Stim insa ca punct de pornire va fi acordul de la Minsk, implementat fara succes la finalul anului trecut. Discutiile vor continua sambata, prin telefon, intre cei trei lideri si presedintele ucrainean Petro Poroshenko.

Cu zambete retinute si gesturi modeste de apropiere, cei trei lideri s-au asezat la masa negocierilor. Inainte sa fie escortati afara din sala, jurnalistii au apucat sa surprinda un schimb de replici intre cancelarul german, Angela Merkel si presedintele rus, Vladimir Putin. In miez de noapte, cei doi lideri occidentali au parasit Rusia fara a da ochii cu presa. Singurul care a oferit lamuriri a fost purtatorul de cuvant al presedintelui rus.

Dimitri Peskov, purtator de cuvant al Presedintiei ruse:
“Pornind de la propunerile inaintate de presedintele Frantei si de cancelarul Germaniei, discutiile vor continua pentru redactarea unui potential plan comun privind implementarea acordurilor de la Minsk. Documentul va include propunerile presedintelui ucrainean.”

El nu a dat niciun detaliu concret privind continutul noului plan de pace, ce are sarcina monumentala de a pune capat unui conflict ce a lasat in urma 5300 de morti, in marea lor majoritate civili.

Ofensiva diplomatica franco-germana vine dupa un avans ingrijorator pe teren al rebelilor pro-rusi.

Dan Dungaciu: “Orice aratare de muschi a Federatiei Ruse se face in perspectiva unei negocieri mai mari a carui pretext e Ucraina. Al doilea scenariu e unul irational, in care Federatia Rusia confruntatat cu esec economic si avand constiinta propriei prabusiri, devine si mai agresiva, irationala si ar putea sa inceapa o confruntare cu spatiul Occidental pe principiul daca noi ne ducem in jos va tragem dupa noi.”

Fostul sef al NATO, Anders Fogh Rasmussen chiar a declarat ca “exista o mare probabilitate ca Rusia sa intervina militar intr-un stat baltic, pentru a testa reactia NATO in virtutea Articolului 5”, care prevede solidaritatea colectiva, subliniaza Rasmussen, citat de site-ul cotidianului The Telegraph.

In viziunea lui, armata rusa ar putea interveni in Estonia sau Lituania, unde sunt mari comunitati rusofone.

Statele Unite au decis sa dea o sansa initiativei diplomatice europene inainte de a se hotari daca sa furnizeze echipament defensiv Ucrainei, o actiune ce ar putea avea consecinte greu de prevazut.

Mihail Troitschi, analist: “Cred ca exista un grup de consilieri influenti la Krelim care ar sustine cauza escaladarii conflictului, in aceasta situatie, in care Statele Unite decid sa le furnizeze arme ucrainenilor.”

Tematandu-se de un astfel de scenariu, europenii s-au opus vehement trimiteri de armament armatei ucrainene.